ACASA

  • vranceaturistica.ro
    vranceaturistica.ro
  • vranceaturistica.ro
    vranceaturistica.ro
  • vranceaturistica.ro
    vranceaturistica.ro

 

PREZENTARE GENERALĂ

Cpanorama-paulestia să spui câteva cuvinte adevărate despre o aşezare din „bătrâna Vrance”, ai nevoie de o înţelegere a tot ce înseamnă această zonă unică între toate ţinuturile locuite de români, înţelegere pe care ţi-o dă numai traiul permanent pe aceste meleaguri sau apartenenţa la acest spaţiu, pentru că „vrănceanul se naşte cu dreptul lui”.

Vrancea este fără îndoială o aşezare politică mai veche decât pământul Moldovei, decât Domnia românească a Ţării Moldovei. În Vrancea, de pe la 1200-1250 a fost o populaţie românească destul de numeroasă şi bine alcătuită, capabilă de a produce şi peste nevoile sale. La Focşani era căpitănatul de margine, ceea ce era la francezi marchizul şi la nemţi markgraful…  < Nicolae Iorga, „Vrancea şi vrâncenii”, 1921 >

Iluştri istorici au descifrat numele ţinutului. Astfel, filologul şi istoricul Bogdan P. Haşdeu ne spune despre Vrancea („munte”, în vechea dacă) sau în sanscrită unde „vrana” însemna „gaură”. În vechea slavonă „vranu” însemna „corb”. Dimitrie Cantemir aminteşte în primul studiu monografic şi sociologic publicat în latină, „Descrierea Moldovei” despre Vrancea:  a doua republică, dar mai mică din Moldova este Vrancea din Ţinutul Putnei… locuitorii se conduc după legile lor şi refuză poruncile domnului şi pe judecătorii lui.

Ţara Vrancei este vatra de ţară din Subcarpaţii de Curbură care, de-a lungul secolelor, a rămas un simbol al demnităţii româneşti. Numită şi „Ulucul Vrancei” de către geografi, depresiunea Vrancei este ca o cetate, fiind închinsă de Subcarpaţii externi. Apele ce binecuvântează aceste tărâmuri sunt Putna şi Zăbala, care adună toate pâraiele din Vrancea. Apoi Putna se îndreaptă spre „Poarta Vrancei” – Vidra, după care se varsă în bătrânul Siret al Moldovei. Iată ce spunea Simion Mehedinţi, un fiu al acestor pământuri străbune: [aici ne aflăm] la nodul vital al statului român, la vadul cel mai mare al apelor şi şleaul cel mare al drumurilor care se îndreaptă de la cetatea Carpaţilor spre Marea Neagră.


HARTA ISTORICĂ A TRASEULUI ȚINTĂ