Negrileşti

negrilestiÎn partea de nord a Depresiunii Vrancea, în Subdepresiunea Negrileşti se află una dintre cele mai vechi aşezări de pe acest plai – Negrileşti, Negrileştiul sau Negrileştii. Privit de pe dealul Dumbrava (641 m), Negrileştiul ne apare în toată splendoarea sa aşezat ca într-un imens amfiteatru roman. În prim plan ni se dezvăluie terasa cea mai joasă „în Găvane” şi „la Malul Iazului” (400 m) dispusă la nivelul râului Putna, o terasă în formă trapezoidală cu o lungime de aproape 1 km şi o lăţime între 400-500 m şi 30-100 m. Aici se află o parte din ţarna satului pe care se conturează blănile, proprietăţile agricole dispuse radial sau paralel cu coasta care face legătura cu cea de-a doua terasă (450 m), pe care se situează satul. Iată ”actul de naştere” a unei aşezări vrâncene despre care legenda spune că poartă numele unuia dintre feciorii Mătuşii Tudora Vrâncioaia – Negrilă sau Negrea. Dacă ar fi să dăm crezare legendei, Negrileştiul ar trebui să aibă vârsta de 534 de ani. În 1476 a avut loc Bătălia de la Războieni, când se spune că Ştefan, care pierduse lupta s-a retras în munţi, unde şi-a refăcut armata, învingându-i apoi pe duşmani. Dacă luăm de bază documentul invocat mai sus, cum procedează istoricii, înseamnă că satul are vârsta de 425 de ani. Logic vorbind, concluzionăm că nici una dintre cele două variante nu se susţine, adevărul privind vârsta legendarei aşezări vrâncene fiind cu totul altul.

Zapisul lui Radului Ducăi o[t] Fireşti pe cum au cumpărat moşiia de la Blaj ot Topeşti parte[a] lui Văscan, ficiorul Zeaicăi a patra parte, ce să va alege din partea Zeaicăi, din tot locul, din hotar în hotar ca să fie moşia lui în vec[i] şi ficiorilor lui, şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui. Şi din oaminii lui Văscan să n-aibă, şi din fraţii lui, nici o treabă a întoarce Blaj. Şi au întrebat pe Văscan şi fraţii lui zicându să-ş[i] cumpere Văscan moşia, el au zis că n-are nici o putere, ci ce să o vânză Blaj cui va găsi. Dec[i] au cumpărat-o Radul Duca şi au dat 9 capre cu ezi alăture şi 3 taler[i] bătuţi şi eden ţap şi edin cojoc nou şi era[u] oamini într-ace tocmală, anume Necula ot Fereşti, Ionaşco Flaşcă, Stroe ot Bârsăşti, Ion Bărsăşti, Crăciun ot tamu, Săchel o[t] tamu Bălan ot Negrileşti snă lui Şandru şi popa Ion ot Negrileşti şi alţi oamin au fostu de faţă acolo şi au dat adălmaş 7 vedre vin şi pintru mare credinţă ne-am pus degitele ca să s[ă] crează.

V let 7090 şi 3 mes. (1585), Mai 3.

Prima hartă cunoscută a Vrancei datează din anul 1737, tipărită fiind de Dimitrie Cantemir în Olanda şi descoperită de G. Vâlsan la Biblioteca Naţională din Paris, în care apare numele Vranczia şi numele a 10 sate între care şi „Negrilesty”. În lucrarea sa, Vrancea, Ion Conea prezintă o listă de 11 hărţi istorice în care apar numele a 46 de aşezări vrâncene. Negrileştiul apare în toate cele 11 hărţi. Printre activităţile specifice zonei se remarcă în mod deosebit: creşterea animalelor, prelucrarea lemnului şi apicultura, iar călătorului pe care paşii îl poartă pe aceste meleaguri i se oferă posibilitatea de cazare în gospodării tradiţionale.

Obiective turistice:

  • Biserica „Sf. Mihail şi Gavril”, sat Negrileşti (1923-1938);
  • atelierele meşterilor populari care prelucrează artistic lemnul, confecţionează tipare şi papuşare de caş sau lucrează costume populare;
  • case arhitectură tradiţională;
  • obiceiuri tradiţionale: Boteitul oilor – urcatul oilor la munte şi manifestarea prilejuită de acest moment, care are loc în luna mai de sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena;
  • produse gastronomice obţinute prin mijloace exclusiv naturale şi biocaş afumat, păpuşi de caş, miere.