Vrâncioaia

vrancioaiaConform legendei, după ce i-a învins pe turci cu ajutorul vrâncenilor, cel mai probabil în 1475, Ştefan cel Mare a scris un uric (act de proprietate sau donaţie, confirmare a unei moşteniri) din piele de viţel, cu litere de aur, prin care fiecare dintre cei şapte feciori ai Vrâncioaiei a primit câte un munte, iar în acele locuri au apărut apoi şapte sate. Numele fiecărui sat vine de la numele voinicului care a stăpânit locul acela. Astfel, satul Nistoreşti, de la Nistor, satul Bârseşti, de la Bârsan, satul Negrileşti, de la Negru, satul Păuleşti, de la Pavel, satul Bodeşti, de la Bodea, satul Spulber de la Spulber şi satul Spireşti, de la Spirea. Numele satelor aflate în componenţa comunei Vrâncioaia sunt: Vrâncioaia, Poiana, Spineşti, Muncei, Ploştina, Bodeşti. Activităţile specifice zonei sunt: creşterea animalelor, agricultura, sculptura în lemn şi piatră, dar şi alte activităţi cum ar fi: exploatarea şi debitarea de lemn sau comerţul cu amănuntul. Printre posibilităţile de cazare menţionăm: cazare la biserica din Vrâncioaia.

Obiective turistice:

  • Observatorul seismologic „Dr. Cornelius Radu”;
  • Observatorul seismologic Ploştina;
  • Biserica din lemn „Sf. Nicolae” din Vrâncioaia;
  • Obiective religioase în Ploştina, Poiana şi Spineşti;
  • Aria protejată Algheanu;
  • atelier meşter popular unde se confecţionează obiecte bisericeşti;
  • case care păstrează arhitectura tradiţională;
  • produse naturale: răcitură de pleurotus, brânza de oaie la putină/capacica;
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, localitate Ploştina;
  • Biserica „Sf. Maria”, localitatea Poiana;
  • Biserica Bodeşti;
  • Biserica „Sf. Parascheva”, localitatea Spineşti.