Arta populara

Zona ţintă este un spaţiu etnografic distinct, caracterizat prin prezenţa unor elemente valoroase de ordin etnografic şi folcloric. Prelucrarea lemnului este una dintre îndeletnicirile de bază ale creatorilor populari din judeţul Vrancea. Din punct de vedere artistic, cele mai valoroase obiecte de artă populară confecţionate din lemn sunt tiparele şi păpuşarele pentru caş cu crestături ornamentale unice care nu se mai realizează în alte zone ale ţării. Între creaţiile originale ce se mai păstrează în Vrancea arhaică se remarcă şi buciumul, instrument muzical popular cu largă răspândire în zonele de munte, confecţionat doar în localitatea Spulber. Ţesături tradiţionale se confecţionează la Bârseşti, localităţile de munte ale judeţului făcând parte din categoria zonelor etnografice în care populaţia din mediul rural continuă să poarte la evenimente speciale, costumul popular tradiţional.

Turistul aflat în trecere prin Vrancea montană poate vizita şi se poate chiar implica în prelucrarea lutului, care ia forme deosebite în mâinile meşterilor olari din Ireşti, comuna Vidra, comuna situată la intrarea în Vrancea arhaică. Totodată, la Nereju, poate fi descoperit un meşteşug mai rar, confecţionarea măştilor. Măştile se folosesc în cadrul unor obiceiuri şi datini legate în special de solstiţiul de vară, la Anul Nou sau cu ocazia unor evenimente speciale din viaţa colectivităţii (nuntă, înmormântare, precum şi în ritualuri ale fertilităţii ori înainte de vânătoare) şi reprezintă personaje din mitologia populară. Portul popular vrâncenesc, oieritul, ţesutul pânzei, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, confecţionarea ştergarelor (cusutul, brodatul), confecţionarea de instrumente populare (fluier, caval, cimpoi, bucium, ocarină etc.) din întreaga arie turistică vizată, dar şi autenticele măşti tradiţionale reprezintă şi în prezent vechile meşteşuguri populare tradiţionale din zona Vrancea. Aici se menţin şi astăzi elemente caracteristice vechilor aşezări vrâncene de răzeşi, în multe sate putându-se admira locuinţe construite în întregime din bârne, cu structura şi amenajarea interioară ce păstrează elementele de bază caracteristice tradiţiei locale.

Spaţiul rural vrâncean este important pentru potenţialul său turistic generos, atât datorită mediului natural de o înaltă valoare ecologică, cât şi al celui cultural-etnografic. Creatorii populari continuă şi în prezent să confecţioneze buciume, fluiere şi buciume – instrumente populare care au o largă răspândire în zonele montane ale ţării noastre. Casele ţărăneşti din Tulnici păstrează şi acum amenajarea moştenită din generaţiile trecute, femeile realizând piese textile de interior ce sunt printre cele mai izbutite piese de artă populară românească. În Negrileşti, spre exemplu se menţine meşteşugul sculptatului în lemn (tipare de caş din lemn cu ornamente), iar în Nereju pot fi întâlniţi creatorii populari de măşti cu un deosebit talent, dar şi făuritori de vase pirogravate, vase specifice odinioară activităţii meşteşugarilor vrânceni. Să nu uităm că produsele agricole şi alimentare de origine tradiţională sunt valorificate cu mare interes de localnicii acestor meleaguri.