Situri arheologice

morminte-tumulare-pe-dealul-dumbravaÎn Vrancea s-au desfăşurat activităţi neîntrerupte din perioadele în care omul primitiv îşi construia obiectele casnice din piatră şi lut. Săpăturile arheologice au dus la descoperirea de urme de locuire şi aşezăminte încă din preistoric. Atestări documentare apar abia în sec. al XV-lea în diverse acte legate de hotărnicii, hrisoave sau acte domneşti. C.C. Giurescu afirma că înainte de întemeierea Moldovei, în Vrancea a existat un cnezat, regiune foarte veche şi până la sfarşitul secolului al XIX-lea foarte greu accesibilă. Astfel, primele descoperiri arheologice au fost efectuate de Vasile Pârvan în anul 1926. Cercetările au fost continuate de Grigore Aniţescu, care a descoperit pentru prima oară Cultura carpica.

În şantierele de la Bîrseşti au fost descoperite obiecte din piatră şi silex, unelte, vârfuri de săgeţi din os şi multe altele aparţinând nivelului Paleolitic superior (acum 35000-24000 ani). Cultura Cris, corespondentă Neoliticului timpuriu, s-a descoperit tot la Bîrseşti şi este reprezentată prin ceramica decorată cu motivul „spic de grâu”, demonstrându-se astfel activitatea agricolă a populaţiei. Apar mai târziu şi obiecte mai mari, precum chiupurile sau râşniţele specifice Culturii Cucuteni. Sunt scoase la iveală mai mult de 120 de aşezăminte şi necropole din epoca Bronzului. Este relevant complexul Ferigele din epoca Fierului, dar şi obiectele geto-dacice, cum ar fi: coliere, amulete, tezaure monetare, o fibulă din argint cu motiv zoomorf reprezentând un cap de lup, monede, care sunt printre primele emisiuni ale Atenei din secolele VI-V î.Hr.